Sites Grátis no Comunidades.net Wordpress, Prestashop, Joomla e Drupal Grátis

sondaj UCR
Credeti ca UCR poate ajuta Romania acum?
da
nu
este foarte posibil
este putin probabil
Ver Resultados

Rating: 2.6/5 (556 votos)




ONLINE
1






Total de visitas: 221040


 Asociatia Romania Muncitoare 
Cine se teme de intalnirea cu istoria?

Cine se teme de intalnirea cu istoria si, mai ales, de ce ar vrea sa ii inchida gura


Parafrazand proverbul romanesc “satul arde si baba se piaptana” si in loc sa incerce sa stopeze adevaratele probleme sociale cu care se confrunta Romania “anului de gratie” 2015, cand exista comunitati rurale care nu au acces la apa curenta, la electricitate, unde elevii sunt fortati sa parcurga kilometrii intregi pe jos pentru a ajunge la scoli, ca sa nu mai vorbim despre fenomenul migratiei, cu toate consecintele sale psiho-emotionale, pe care le aduce cu sine exodul parintilor spre pietele fortei de munca din Occident, alesii din Parlamentul “anului de gratie” 2015 au ajuns la concluzia ca trebuie sa ingradeasca inclusiv libertatea de exprimare a unor nostalgici.

La 27 iulie 2015 a aparut in Monitorul Oficial legea 217/2015, un act normativ care modifica si completeaza o Ordonata Guvernamentala din 2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni “contra pacii si omenirii”. Extrapoland si citind cu atentie legea, constatam ca ea “pune practic stavila” si exprimarilor nostalgice fata de fostul Sef al Statului din 1965 si pana in fatidicul decembrie '89, Nicolae Ceausescu, chipurile, acuzat de un asa-zis “genocid”.
Am considerat extrem de necesar acest editorial, atat pentru a ne exprima liber un punct de vedere, in cel mai pur exercitiu democratic, dar si ca o lamurire ampla pentru membrii nostri din tara, care au adresat numeroase intrebari legate de repercursiunile acestei legi, cerand o parere.
Romania Muncitoare, atat ca asociatie, ca ONG, cat si prin prisma publicatiei sale lunare, respinge rasismul, fanatismul, sovinismul, exclisivismul, celelalte conceptii si manifestari care au ca scop invrajbirea intre oameni, incalcarea drepturilor si libertatilor individuale ale acestora, a principiilor si normelor democratice.
Am definit foarte clar in statutul nostru ca ARM respinge extremismul de orice fel, terorismul de stat, de grup sau individual este impotriva totalitarismului, a dictaturii de orice fel şi a cultului personalităţii si ca militează pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie cu toate ţările lumii pe baza normelor şi principiilor dreptului internaţional, respectă toate acordurile şi tratatele internaţionale.

Ne pronuntam asadar energic impotriva manifestarilor extremiste si fascistoide, dar suntem in acelasi timp pentru LIBERTATE DE EXPRIMARE si consideram ca nicio etapa istorica nu poate sa ramana in afara unei judecati drepte, dupa principiul “TEMPUS REGIT ACTUM”. Consideram ca nu putem fi impacati cu prezentul renegand trecutul sau episoade ale lui, indiferent de, sa-i spunem, culoarea acestora.
Pornind de la un bine-cunoscut principiu din jurisprudenta, AUDIATUR ET ALTERA PARS, consideram normala exprimarea tuturor parerilor, suntem de parere ca ar fi cu certitudine nedrept si, mai ales, absurd ca persoane nostalgice sau simplii romani sa nu se poata manifesta liber, sa nu poata sa puna, daca dansii asa doresc, o floare la mormantul sotilor Ceausescu, consideram ca aste extrem de fals, daca cumva, cineva, i-ar considera pe acestia “o amenintare” sau ca facand o fapta la limita legii.
Cunoasterea istoriei consituie o componenta esentiala in procesul complex al definirii identitatii nationale. Secolele, mileniile de istorie ale fiecarui popor au modelat o anumita fizionomie specifica diverselor comunitati nationale, iar membrii lor isi revendica apartenenta nu numai prin istorie, ci si prin factura psihica, in formarea careia, ca unii vor vrea sa recunoasca sau nu, trecutul joaca un rol important.
Sa negam rolul cu siguranta patriotic pe care l-a jucat in istorie un nume ca Nicolae Ceausescu ar insemna sa trecem cu vederea un moment obiectiv si cu incarcatura nationala, cum a fost acel 21 august 1968, cand Romania aceluiasi Nicolae Ceausescu s-a pronuntat pentru constructia propriei cai si impotriva violentei si amestecului in treburile interne, refuzand sa participe la atacul concertat al Pactului de la Varsovia pentru innabusirea “Primaverii de la Praga”.
Nu putem nega nici momentul iunie 1967, cand, in timpul Razboiului de Saze Zile, intre Israel si Egipt, Romania lui Ceausescu a fost singurul stat din Est care a mentinut relatiile politice, economice, culturale si militare cu Tel Avivul. Nu putem nega nici faptul ca in anii '70, aceeasi Romanie a lui Nicolae Ceausescu ajunsese la o rata anuala de dezvoltare de 12%, fapt care in acel moment impresiona si deranja, in egala masura, atat in sanul CAER, cat mai ales in Occident, unde reprezenta un contra-argument la propaganda oficiala, conform careia economia socialista ducea la subdezvoltare.
Dupa 1990, in Romania isi face aparitia fenomenul saraciei de durata si care cuprinde din ce in ce mai mult din populatie tarii. Starea de saracie provoaca deteriorari psihologice profunde, cu consecinte grave pe termen lung. In acest sens, citez un specialist, anume Prof. Dr. Catalin Zamfir, care arata ca “gravitatea sociala a saraciei nu consta in primul rand in inconvenientele de moment, ci in consecintele pe termen lung, ea putand crea o scindare a colectivitatii, cu marginalizarea si excluderea sociala a persoanelor si a grupurilor atinse de saracie”.
Exista, asadar, daca privim prin comparatie, suficiente motive obiective si concludente pentru ca asa – zisii “nostalgici” sa vrea sa duca o floare la mormantul lui Ceausescu. Consideram ca nu este drept sa fie impiedicati de catre nimeni si de nimic sa faca acest lucru, daca doresc.
Consideram, de asemenea, ca nu putem opera in analiza vietii sociale in Romania “anului de gratie” 2015 cu sofisme si ca trebuie sa dam dovada de responsabilitate in analiza istoriei si ca negarea unie etape istorice este o grava eroare, iar ingradirea analizei si exprimarilor poate avea si consecinte psiho-emotionale.
Ca sa conchid, credem ca ar fi necesara o re-analizare a legii nu numai din perspectiva strict juridica, ci si cu concursul unor socilogi, istorici si a unor oameni din toate paturile sociale si operarea unor schimbari, desigur, o data ce se va ajunge la o coeziune a parerilor.
Ciprian POP
Secretar General al Asociatiei Romania Muncitoare (ARM)
 
Criar um Site Grátis    |    Create a Free Website Denunciar  |  Publicidade  |  Sites Grátis no Comunidades.net