România Muncitoare - Ianuarie 2016

 

România Muncitoare - Ianuarie 2016





Muncă şi unitate, luptă pentru dreptate!

ROMÂNIA MUNCITOARE

 

 

Colectiv de redacţie:

Ciprian POP (redactor şef), Ion BUCUR (redactor), Marius BUICĂ (tehnoredactor).

Adresa de corespondenţă:

Str. Dr. Louis Pasteur, 20, Sector 5, 050 535, Bucureşti.

Telefon: 0724/717293

 

Publicaţie a mişcării muncitoreşti, editată de Asociaţia România Muncitoare - Nr.236 din Ianuarie 2016

 

 

E-mail: asociatia.romania.muncitoare@gmail.com

Web: https://asociatiaromaniamuncitoare.blogspot.ro/

 

OSIM-M-2005-06220; ISSN-1224-2543

 

 











DACĂ...



  • dacă nu am fi uitat cine suntem sau măcar ne-am reînvăţa istoria,

  • dacă în locul banilor câştigaţi uşor am pune mai mult preţ pe demnitate,

  • dacă nu ne-am îmbulzi la chilipiruri şi am cere clar şi răspicat locuri de muncă,

  • dacă ne-am iubi ţara şi am face tot ce depinde de noi ca să-i promovăm frumuseţea,

  • dacă nu ne-am înghesui la moaşte, ci am respecta ceea ce ne cere religia, mai ales acel “iubește-ți aproapele”,

  • dacă fiecare om ar face măcar o zi de voluntariat într-un an,

  • dacă odată la patru sau la cinci ani am deschide bine ochii şi nu ne-am întreba ce ne dau nouă cei care cer votul, ci ce au făcut sau spun că vor face pentru România şi pentru locuitorii ei,

  • dacă nu i-am mai considera pe cei de la Bruxelles “Înalta Poartă”, nici pe americani “campionii democrației”, ci ne-am simţi egalii lor,

  • dacă ne-am dori dreptate şi nu “să moară și capra vecinului”.

  • dacă am citi măcar două cărţi pe an, în loc să căutăm numai distracţii ieftine,

  • dacă i-am mulţumi în fiecare zi lui Dumnezeu pentru ceea ce avem şi nu ne-am plânge veşnic că nu avem,

Atunci am putea deveni un popor fericit într-o ţară frumoasă!



Doamna Amaranta













ACUM 55 DE ANI, LA 18 IANUARIE, C.I.A.-UL AVEA SĂ ÎL ASASINEZE PE PATRICE LUMUMBA, FAIMOS LIDER REVOLUȚIONAR CONGOLEZ



Acum 55 de ani, agenți ai serviciilor secrete belgiene și cei ai C.I.A., au introdus corpul lui Patrice Lumumba în acid sulfuric, făcându-l să dispară. Prin el, Congo-ul ar fi putut să ia drumul democrației, însă s-a produs exact contrariul, această țară luând drumul uneia dintre cele mai urâte dictaturi africate ale secolului XX.

Lumumba a fost primul Șef de Guvern al Republicii Democratice Congo. S-a luptat pentru decolonizarea țării sale de sub dominația belgiană și pentru lichidarea colonialismului în Africa, într-o încercare de a eradica sărăcia și raptul la care fusese supus de secole acest continent.

În 1958 acesta s-a orientat în mod decisiv către lupta de decolonizare a Congo-ului, chiar și prin intermediul mijloacelor restrânse de acțiune socială pe care i le permiteau autoritățile belgiene, fondând Mișcarea Națională Congoleză, partizan al ideii creării în țara sa a unui stat independent și laic, ale cărei structuri politice unitare ar fi ajutat să se depășească diferențele tribale, creând astfel un pronunțat sentiment național.

Odată pronunțându-se independența în fața Belgiei, în 1960, Republica Congo se bucura de alegeri libere, iar Patrice Lumumba, lider al luptei de independență, ajunge Președinte, cu un program naționalist și de stânga.

Lumumba nu a putut, însă, să impiedice conflictul politic cu frecvente atacuri la adresa populației albe, creat odată cu independența țării. Rebeliunea a fost extrem de gravă cu precădere în regiunea miniera Katanga, care avea să se declare ca structură autonomă sub conducerea lui Tschombé; Lumumba a denunțat însă amestecul belgian în această situație, având ca principală motivație apărarea intereselor companiilor miniere care exploatau zăcămintele din Katanga.

Lumumba a solicitat în mod oficial sprijinul O.N.U., care a trimis atunci un mic contingent de «căști albastre», incapabile însă să restabilească ordinea și o pace durabilă, ulterior Lumumba solicitând sprijinul Uniunii Sovietice, fapt cu care amenința direct interesele occidentale.

Președintele american Dwight D. Eisenhower este cel care a dat ordinul eliminarii lui Lumumba, trimițând în Congo un cadru al C.I.A., anume pe Frank Carlucci, care ulterior a fost premiat pentru rolul său, ajungând Secretar al Apărării în mandatul lui Ronald Reagan.

O lovitură de stat îl înlătură pe Lumumba de la putere în septembrie 1960. A fost torturat într-un mod brutal și împușcat de către mercenari belgieni, care ulterior au dizolvat corpul său fără suflare în acid, făcându-l de nerecunoscut.

În noiembrie 2001 Parlamentul Belgiei și-a asumat și recunoscut responsabilitatea acestei țări în respectiva crimă cu premeditare.

A fost asasinat într-un asemenea mod, deoarece a fost un exponent curajos al luptei pentru decolonizare, punând accentul pe unitatea oamenilor ca principal instrument în favoarea procesului de decolonizare și eliberare al popoarelor africane.

Gândirea lui Patrice Lumumba constituia atunci un adevărat și major pericol pentru puterile coloniale occidentale care exploatau popoarele Africii. Personalitatea sa este și va rămâne și în viitor una de căpătâi pentru toți aceia care doresc ca Africă sa fie liberă și independentă, condusă de poporul său.

Ciprian POP

Secretar General al Asociaţiei România Muncitoare



 

 

 

ARABIA SAUDITĂ, STAT CARE SPRIJINĂ FĂȚIȘ TERORISMUL INTERNAȚIONAL

 

Presa internațională începe să abunde realmente în materiale extrem de credibile conform cărora autoritățile saudite sprijină fățis, atât financiar, cât și sub alte forme grupări teroriste active în Iraq și în Siria și care se fac vinovate de moartea a mii de civili nevinovați, în timp ce acasă, se dedau la un val de execuții fără margine, cum, poate, numai evul mediu mai consemnă.

Arabia Saudită a executat în prima sâmbătă a anului 2016 47 de oameni din cauza a ceea ce oficialii saudiți au numit implicare în activități teroriste.

Cunoscutul cleric șiit Nimr Baqer al- Nimr a fost, de asemenea, printre cei executați. Despre Nimr, însăși cablogramele diplomatice americane făcute publice prin intermediul Wikileaks afirmau că “este un pacifist, care se dezice de declarațiile belicoase ale Iranului” și că “este un fervent oponent al familiei regale saudite”, însă prin mijloace pașnice, având ca armă cuvântul și fiind un veritabil lider de opinie în Arabia Saudită, mai ales în rândul tinerilor progresiști.

Afirmațiile făcute de oficiali de la Riyadh privind implicarea unora dintre indivizii executați în activități teroriste sunt mai degrabă sarcastice, neexistând în fapt decât dovezi ale unor vădite puncte de vedere divergente pe care aceștia le-au exprimat împotriva familiei Al Saud. Se pare că terorismul a devenit o scuză pentru a-i acuza fără fundament pe toți aceia care se opun familiei Al Saud, lucru cunoscut deja de către comunitatea internațională și care a antrenat vii proteste, nu doar în lumea musulmană.

Spre exemplu, Însărcinatul cu Afaceri saudit în Elveția a fost chemat la sediul Ministerului de Externe de la Berna, unde i s-a înmânat o notă de protest exprimând îngrijorarea acestei țări pentru situația alarmantă a drepturilor omului în Arabia Saudită și protestul Elveției pentru uciderea lui Nimr. Oficialii saudiți au eliminat prin acest val de execuții pe criticii suniți și șiiți, care susțineau ideea unor schimbări democratice și pașnice în cadrul sistemului.

Adversarii interni ai regimului saudit, care au fost activi de zeci de ani, poate, vor fi reduși la tăcere pentru o scurtă perioadă de timp, însă este și posibil ca măsura extrem de criticată la nivel internațional să aducă cu sine mișcări sociale extinse, în special în regiunile populate de șiiți, cum ar fi Qatif și, cu timpul, să fie chiar catalizatorul care va aduce cu sine implozia regimului saudit.

Nimr a fost un susținător al reformelor într-un mod pașnic. El a cerut regimului saudit să organizeze alegeri democratice și transparente în această țară. A fost o personalitate marcantă a protestelor organizate în timpul “primăverii arabe” de catre minoritatea șiită din Arabia Saudită, până la arestarea sa în 2012, neexistând dovezi cu privire la implicarea sa într-o activitate teroristă.



Ciprian POP

Secretar General al Asociaţiei România Muncitoare

 

 

 

 

 

 

 

 

MONUMENTUL “COMPASIUNE” PENTRU MAIDANEZUL MOSCOVIT MALCHIK

 

Există multe monumente semnificative în Moscova, dar unul mai special este intitulat “Compasiune”, și este instalat în stația de metrou Mendeleevskaya.

După cum este inscripționat pe piedestal, monumentul este dedicat tratamentului inuman al animalelor fără stăpan, și are o istorie tristă.

În 2001, în acest loc, o femeie în vârsta de 22 de ani, Iulia Romanova, de profesie top-model, cu o mare cruzime, a ucis un câine vagabond cu un cuțit de bucătărie, pe motiv că i s-a părut că lătra agresiv la terrier-ul ei. Câinele trăia la stația Mendeleevskaya de mai mulți ani, fiind adoptat de lucrătorii stației respective și numit Malchik (băiețel - în limba rusă).

Femeia a fost arestată și a urmat timp de un an tratament psihiatric. Incidentul a stârnit un val de indignare publică cu privire la tratamentul animalelor, și, în 2007, un monument a fost instalat în onoarea lui Malchik în sala de așteptare a stației de metrou Mendeleevskaya situat pe strada Novoslobodskaya din Moscova.

Sursa: https://www.gazetadeagricultura.info