OPINIA VIZITATORULUI

Conform www.agentia.org:

Doua tone si jumatate de pesti morti au fost adunati in ultimele ore de la malul marii de angajatii Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.

"Fenomenul de mortalitate piscicola, prezent in ultimele zile pe plajele litorale ale Marii Negre, s-a diminuat in mod substantial.

In aceasta dimineata, plajele litorale au fost curatate peste tot, dar este posibil ca in anuminte zone marea sa mai aduca la mal cateva exemplare de peste mort", a declarat Catalin Anton, responsabilul de comunicare al ABADL, citat de Mediafax.
Cauzele care au determinat acest fenomen sunt temperatura ridicata a apei si fluxul marit de apa dulce provenit din Dunare.

Felicitari pentru administratorul saitului. A adus unele imbunatatiri. Am rugamintea sa vada ce s-a intamplat cu nr. 174 al revistei...e numai numarul, restul s-a pierdut.

Conform www.cotideanul.ro

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo, susţine că, timp de 20 de ani, turismul nu a fost o prioritate, nu a existat o strategie coerentă în acest sens.

Borbely a adăugat însă că, anul trecut şi în 2010, Guvernul s-a preocupat mai mult de acest domeniu şi a alocat mai mulţi bani pentru turism.

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Borbely Laszlo, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Sfântu Gheorghe, despre brandul turistic al României, el răspunzând că nu a avut timp să se ocupe de acest brand, fiind preocupat de inundaţii şi de programele ministerului, însă a comentat doar că pe lângă brand trebuie să existe drumuri şi servicii şi trebuie daţi bani "acolo unde este justificat să se dea".

Fără strategie

Borbely a precizat însă că timp de 20 de ani turismul nu a fost o prioritate şi nu a existat o strategie coerentă în acest domeniu.

"Timp de 20 de ani - şi cu toţii suntem răspunzători - n-a fost o prioritate, din păcate, turismul. Au fost privatizate alandala aceste proprietăţi şi unele distruse, nu am avut o strategie coerentă în ceea ce priveşte turismul. Sunt ţări care trăiesc numai din turism, uitaţi-vă la Tunisia, cinci milioane de turişti vin în fiecare an", a spus ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, România are mare, munţi, unele posibilităţi geotermale, o treime din apele geotermale din Europa fiind în România, dar pentru asta trebuie să existe şi servicii şi infrastructură.

INTREBARI:
1. EXISTA INTERES SA SE VALORIFICE TURISMUL BALNEAR?
2. MINISTEREUL MEDIULUI SI PADURILOR A DISCUTAT IN TOTI ACESTI ANI CU MINISTERUL TURISMULUI DESPRE PROIECTE COMUNE PENTRU TURISMUL BALNEAR?
3. MAI EXISTA SOCIETATI NATIONALE IN CARE STATUL SA FIE ACTIONAR MAJORITAR SI SA VALORIFICE APELE GEOTERMALE SI NU NUMAI?
4. STATUL AR TREBUI SA SE IMPLICE SI MAI MULT IN SOCIETATEA NATIONALA DE SARE, CU PROIECTE ATIT PENTRU TURISM, PENTRU MEDIU DAR SI PENTRU ECONOMIE.

Un model de dezvoltare economica..., poate citeste cineva?
Conform www.scribd.com

...Teoreticienii iugoslavi ofereau idei alternative şi asupra organizării vieţii statului. Deoarece condamnaseră în primul rând centralizarea şi birocratizarea socialistă sovietică, ei erau, în mod evident, obligaţi să se orienteze spre descentralizare şi debirocratizare. Teoriile lor includeau întregul domeniu guvernamental şi pe cel al organizaţiei de partid, cu toate că efectul lor cel mai important avea să se manifeste în sistemul economic. Adunarea Naţională a aprobat în iunie 1950 legea cu privire la conducerea întreprinderilor economice de stat şi a asociaţiilor economice de nivel înalt de către colectivele de muncă. Bazat pe principiul autoconducerii muncitoreşti, noul sistem priva teoretic statul de proprietatea supra mijloacelor de producţie, care erau declarate „proprietate socială”. Muncitorii erau consideraţi acum mandatari ai conducerii întreprinderilor individuale, iar proprietarii urmau în acest fel să aibă controlul asupra propriei producţii. Sistemul iugoslav a început să se deplaseze lent spre o economie de piaţă. Partidul iugoslav era mândru de acest nou concept, pe care îl considera ca fiind o formă superioară a socialismului, o reîntoarcere la leninism şi o corectare a devierilor staliniste. După 1951 a fost modificată şi politica de colectivizare forţată. Opoziţia ţăranilor era prea intensă ca să i se poată rezista. În martie 1953 au fost instituite măsuri prin care li se permitea ţăranilor să iasă din gospodăriile colective şi să ia cu ei ceea ce avuseseră iniţial cu condiţia ca pământul lor să nu depăşească 10 ha. Ulterior, gospodăriile colective s-au desfiinţat într-un ritm destul de rapid, astfel încât în 1957 în subordinea statului se aflau numai 9 % din totalul terenurilor arabile.
Accentul pus pe descentralizare a afectat structurile guvernamentale şi cele de partid. Partidul Comuniştilor şi-a schimbat în 1952 numele în Liga Comuniştilor din Iugoslavia. Teoretic, sarcina principală a partidului avea să fie de acum înainte educarea politică a populaţiei şi elaborarea programelor generale. Comuniştii urmau să-şi exercite influenţa ca cetăţeni şi indivizi, iar organizaţiilor locale li s-au acordat o mai mare autoritate în cadrul structurii de partid.
S-au înregistrat schimbări şi în administraţia statului, care reflectau noua direcţie ideologică. Este foarte important faptul că republicile au obţinut mai multe prerogative, care le garantau o mai mare autonomie. A fost acordată mai multă autoritate comunelor, unităţile de bază ale administraţiei locale. Obiectivul principal în acest sector era instituirea unui model de democraţie socialistă şi implicarea populaţiei în luarea deciziilor.
Unul din rezultatele majore ale reformelor iugoslavilor a fost instalarea unei atmosfere culturale mai libere. O atitudine tolerantă era manifestată şi faţă de religie: relaţiile dintre autorităţile statului şi toate instituţiile religioase s-au îmbunătăţit. În această perioadă a început să existe o anumită preocupare faţă de legalitate.

SA NE AMINTIM SI SA NU UITAM:

Organizarea şi funcţionarea economiei prin centrale şi întreprinderi
Legea nr. 5 din 6 iulie 1978, ea prevedea modul de organizare şi funcţionare a întreprinderii şi a centralei.
,,Întreprinderea de stat este uniotatea de bază în care se desfăşoară activitatea economico-socială”.
,,Centrala este o unitatea economică autonomă de producţie, construcii, circulaţia mărfurilor, transporturi şi alte prestări de servicii”.
Organizarea şi funcţionarea întreprinderilor se făcea pe baza principiului autoconducerii muncitoreşti şi al autogestiunii economico-financiare. Activităţile de desfăşurau pe baza legilor în vigoare, pe baza planului, care era parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.
O întreprindere putea avea ca obiect de activitate producerea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii sau aprovizionarea şi desfacerea produselor. Toate activităţile trebuiau a fi purtate prin ,,promovarea unui spirit combativ, revoluţionar şi intransigent în întreaga activitate”.
,,Întreprinderile sînt obligate să desfăşoare o activitate rentabilă, cu eficienţă sporită, să asigure participarea oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor”.
În structura unei întreprinderi puteau coexista fabrici, uzine, exploatări, mine şi grupuri de şantiere, fără personalitate juridică, dar cu autonomie economico-financiară.
Ca importanţă, întreprinderile erau de două feluri : de interes republican şi de interes local. Primele se înfiinţau prin decret al Consiliului de Stat sau în cazul celorlalte, prin hotărâri ale consiliilor populare.
Centrala poate cuprinde fabrici, uzine, exploatări, grupuri de şantiere sau şantiere de construcţii-montaj, autobaze, secţii, ateliere, sectoare.
Centrala, mare unitate economică autonomă, era o grupare de întreprinderi şi alte unităţi, formată pe criteriul omogenităţii produselor sau al tehnologiilor de fabricaţie, al cooperării în producţie, al integrării fabricaţiei unor produse finite sau al amplasării teritoriale a unităţilor componente.
Centrala, titulara de plan în domeniul ei de activitate, se organiza pe structura unei întreprinderi mari şi reprezentative. Modul în care se realiza un plan era următorul : întreprinderile subordonate şi alte unităţi componente ale centralei primeau propuneri de plan, şi tot centrala primea şi niveluri orientative şi normative de plan din partea Comisiei de Stat pentru Planificare. Centrala elabora planul cincinal, pe care-l defalca pe planuri anuale. Se realizau şi programe speciale pe produse, grupe de produse (exista un nomenclator al produselor pe centrală, pe localităţi ori judeţe. Centrala era subordonată şi ministerului din domeniul respectiv.
Conducerea unităţilor economice era realizată de în mod colectiv prin : adunarea generală a oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii.