OPINIA VIZITATORULUI

sursa: expressdecalarasi.ro

Uniunea Comuniştilor Români şi-a ales conducerea.

CURG ECOURILE DE LA CONGRESUL UNIUNII COMUNISTILOR DIN ROMANIA!

FELICITARI!

SURSA: www.realitatea.net

Şedinţa comuniştilor a început în mod solemn, cu imnul României, deşi sunetul venea de la un casetofon vechi. La fel de "solemnă" a fost şi sala, în care trona un dulap în care găseai de toate, de la pahare şi căni până la hârtie igienică.

Pereţii, împodobiţi cu chipul lui Nicolae Ceauşescu, dar şi cu alte figuri comuniste, odihneau, pe ici pe colo, amintiri din Epoca de aur.

Şi, pentru că luni este 23 august, fosta zi naţioanală a României, comuniştii au devenit şi un pic nostalgici, dar încrezători în viitor.

"Era mai bine înainte. Eu participam la defilări, şoimii patriei. Se făceau care alegorice, vă spun eu cum era... Partidele astea se desfiinţează pentru că le pleacî oamenii. De cum află de partidul ăsta, vin cu adeziuni, se înscriu pe liste", spune secretarul Uniunii Comuniştilor Români, Gheorghe Căpriţa.

După ce au ascultat cuminţi, în bănci, discursul preşedintelui Daniel Dediu, comuniştii i-au prelungit mandatul.

ECOURI DE LA AL XV-LEA CONGRES AL UNIUNII COMUNISTILOR DIN ROMANIA:

Sursa: www.stitiprscurt.ro

Cu o zi inainte de 23 august, fosta zi nationala a Romaniei, partidul Uniunea Comunistilor Romani s-a reunit pentru a-si alege conducerea. Departe de fastul cu care comunistii erau obisnuiti inainte de 1989, membrii partidului au ascultat cuminti, in banci, discursul presedintelui, apoi i-au prelungit mandatul. Sedinta comunistilor a inceput in mod solemn, cu imnul Romaniei, desi sunetul venea de la un casetofon vechi. La fel de solemna a fost si sala, in care trona un dulap in care gaseai de toate, de la pahare si cani pana la hartie igienica....

Sursa: www.sursadestiri.ro

Daniel Dediu, reales, la al XV-lea Congres al Uniunii Comuniştilor Români.
Cu o zi înainte de 23 august, fosta zi naţională a României, partidul Uniunea Comuniştilor Români s-a reunit pentru a-şi alege conducerea. Uniunea Comuniştilor Români, un partid încrezător în viitor.

E INTERESANT CE CONTRACTE VAZUTE SI NEVAZUTE ECONOMICE SI NU NUMAI ARE ROMANIA:

Germania datorează BNR peste 18 miliarde de euro
Economie - HotNews
(citeste alte articole de acelasi autor »)

În căutare de bani, statele încep să caute prin arhive datorii istorice pe care le au de încasat şi să intenteze procese pentru recuperarea acestora. E cazul SUA - Germania, dar nu asupra lui m-aş opri astăzi, ci aş aminti un caz care ne afectează direct. O mai veche datorie a Germaniei faţă de BNR. E vorba de contractul de Clearing semnat între Guvernele României şi Germaniei la 23 martie 1939, în care România se obligă să livreze mărfuri diverse către Germania, care urma să le achite la un preţ mai mare cu 10% faţă de valoarea medie a preţurilor mondiale. Germania urma să achite facturile prin Casa Germană de Compensaţie, dar plăţile trebuia efectuate numai către BNR, în mărci germane imperiale. BNR, la rândul ei, achita în lei româneşti exportatorilor şi în acest fel totul era în regulă. Contractul acesta se poate găsi pe internet, nu e nici un mare secret, scrie Dan Popa pe blogul lui.
În primii ani de contract, Germania s-a achitat cu conştiinciozitate de obligaţiile financiare asumate prin contract. Dar ulterior, mai ales începând din 1943, Germania a început să gâfâie cu plăţile, acumulându-se restanţe la plată, astfel că pe 30 iunie 1944 BNR comunică Băncii Reglementelor Internaţionale de la Basel că Germania înregistra o restanţă la contractul de clearing de 545 de milioane RM (Reichsmark - adică mărci imperiale germane). După 30 iunie 1944, restanţele nemţilor faţă de BNR au urcat vertiginos, în doar şase luni înregistrându-se un total al datoriilor neplătite de circa 900 de milioane RM, conform datelor obţinute de la Banca Reglementelor Internaţionale de la Basel, Bilanţul Anual, ediţia sfârşitului de an 1944.
Însuşi Ministerul de Finanţe din Germania a emis, pe 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunoştea că are obligaţii de plată neachitate la termen, către 31 de state, protectorate şi teritorii, în sumă totală de 20.049.880 RM, calculate până la 31 august 1944. În fruntea listei se afla Franţa, cu 8.536.746 RM, urmată de Belgia, cu 4.987.953 RM şi Danemarca, cu 1.293.515 RM. România ocupă locul patru, cu suma de 1.126.344 RM.
Ulterior datei de 31 august 1944, exporturile României către Germania au continuat să fie derulate, mai ales în virtutea inerţiei şi a haosului generat de acţiunea politico-militară de la 23 august 1944. Dar mărfurile româneşti exportate în Germania erau din ce în ce mai reduse, astfel că totalul facturilor pe care Germania trebuia să le plătească României se ridică la aproape 1,3 miliarde RM.
Această sumă nu a mai fost niciodată achitată României, dar BNR, în schimb, şi-a achitat conştiincios obligaţiile asumate faţă de exportatorii români şi le-a plătit acestora, la zi, toate facturile!
Astfel că singurul perdant din această afacere a fost, în exclusivitate, BNR-ul, care nu a mai solicitat niciodată vreo compensaţie de la nemţi.
Astăzi, valoarea iniţială pe care instituţia condusă de Mugur Isărescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de euro, conform unor calcule efectuate de membrii Comisiei Bergier, din Elveţia. Dar, în realitate, valoarea în discuţie ar putea fi cu mult mai mare, poate chiar undeva în jurul sumei de 100 de miliarde de euro, dacă ţinem cont de valoarea principalilor indicatori comparativi dintre anii 1944 şi 2010 (preţurile mărfurilor exportate, costurile de transport, taxele vamale etc.).
Pe 16 august 2010, parlamentara germană Ulla Jelpke a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitând un punct de vedere oficial asupra acestui posibil sold neachitat de Casa de Compensaţie din Germania către România, reprezentată de BNR. Răspunsul Guvernului German, prin Ministerul de Finanţe de la Berlin, a venit neaşteptat de repede, chiar în aceeaşi zi (!). Un răspuns previzibil, prin care Ministerul Finanţelor de la Berlin spune că România a renunţat la orice pretenţie materială faţă de Germania, prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947. Numai că un astfel de răspuns este total incorect deoarece art. 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că „România renunţă la orice pretenţii faţă de Germania, cu excepţia celor rezultând din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată“.
Deci, motivaţia Ministerului de Finanţe din Germania nu stă în picioare, ba chiar aş putea spune că însăşi prin argumentul său lipsit de logică s-au împotmolit şi mai tare şi trebuie să accepte, într-un final previzibil, că au de plătit o sumă imensă României.

Sursa: www.gds.ro

O ZI CE NU TREBUIE UITATA!

23 AUGUST

Nimeni nu mai pomeneste semnificatia, corecta, a zilei de 23 August. Dupa 1989, o uram, o blamam..,etc. Nu e frumos. O sa vina o noua rasturnare de putere, o noua lovitura si in Romania si decembrie 1989 v-a fi ca si 23 August, o data si atat.
Dupa Insurecția armată din 23 August 1944, aceasta zi a devenit Ziua Națională a României precum si Ziua Revoluției de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă.
Rolul jucat de Partidul Comunist a fost unul hotaritor in realizarea acestui obiectiv. Pacat ca nimeni nu spune( aflam acum dupa atitea ani) cum Romania e dorita doar sa fie pradata de USA si apoi lasata la mina altora, distrugand astfel cultura,civilizatia si economia tarii. Ce se intampla azi, e izbitor de asemanator cu ce era in 1944, doar ca acum e un MARE RAZBOI ECONOMIC.

Altfel:
A murit Gheorghe Apostol.
Gheorghe Apostol a fost principalul contracandidat al tovarasului Nicolae Ceauşescu la functia de secrtetar general al Partidului Comunist Roman, după moartea lui Gheorghiu Dej.
În două rânduri a fost prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, prim-secretar al CC al PCR, preşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor.
Dumnezeu, sa-l ierte!