Ver Comentįrios :: Deixar Comentįrio
Comentįrios: 508 Pįginas: 102 << Primeiro | < Atrįs | 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 | Seguinte > | Śltimo >>
Post 411 Inserido por | Comentįrio: | |||||
De: banat montan Email: Contacto |
Cum putem face economii la bugetul de stat?
1. O ideie ar fi ca toti consilierii locali sa aiba o suma fixa pe luna: - la comune si orase sub 5000 locuitori = 50 lei, - la orase peste 5000 si municipii = 100 lei, - la judete si consilierii generali Bucuresti = 200 lei. 2. Ramanerea la coeficientii de salarizarea de la 1 -12. 3. Crearea unui singur formular pentru Asigurarile Sociale si un singur cont de colectare. 4. Crearea unui singur cont de colectare pentru toate impozitele. 5. Colectarea TVA-ului, a accizelor, a amenzilor si a penalitattilor intr-un singur cont. 6. Scaderea cu 25% a accizelor, amenzilor si penalitatilor, a taxelor si impozitelor vamale; impozitul pe profit sa fie 10%; impozitul pe salar sa fie progresiv in 2-3 trepte. Inghetarea taxelor locale. 7. Eliminarea ajutorului minim garantat pentru persoanele sub 60 ani, urmand ca numai acestea sa primeasca doar daca se incadreaza conform legii. 8. Stimularea agriculturii sub diverse forme.
|
Post 412 Inserido por | Comentįrio: | |||||
De: banat montan Email: Contacto |
Un proiect de modificare a schimbării Codului Fiscal, lăsat moştenire de cei doi foşti miniştri, dublează la 35% CAS-urile pe activităţi independente
Foto Visul angajaţilor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), dar şi al consultanţilor fiscali e pe cale să devină realitate. Guvernul a redactat şi a pus pe şest īn dezbatere publică proiectul unei noi modificări a Codului Fiscal. Acesta ar urma să intre īn vigoare de la 1 ianuarie 2011 şi aplică ideea mai veche a introducerii contribuţiilor de asigurări sociale īn Cod, fiind creat un nou titlu - IX1 - Contribuţii sociale obligatorii - special īn acest sens. 24,43% la pensii, 8,35% la sănătate şi 0,78% la şomaj Surpriză īnsă! Īn noul proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, modalitatea de declarare şi plată nu se schimbă, obligaţiile aparţinānd tot beneficiarului. Se schimbă īnsă nivelul contribuţiilor şi se lărgeşte baza veniturilor la care acestea se aplică. Astfel, contribuţia pentru asigurările sociale (pensii) se majorează de la 1 ianuarie 2011 de la 10,5 la 24,43%, cea de asigurări sociale de sănătate de la 5,5 la 8,35%, iar cea de asigurări pentru şomaj, de la 0,5 la 0,78%. La acestea se mai adaugă şi o contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, de 0,85%, şi o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale cuprinsă īntre 0,15 şi 0,85%, diferenţiată īn funcţie de clasa de risc. Cu alte cuvinte, dacă anul acesta beneficiarii de venituri din drepturi de autor, profesii liberale plătesc contribuţii totale de 16,5% din venituri, dacă proiectul de OUG va fi adoptat, de la 1 ianuarie 2011, vor achita aproximativ 35%. Conform presei economice: SAPTAMINA FINANCIARA
|
Post 413 Inserido por | Comentįrio: | |||||
De: banat montan Email: Contacto |
CONFORM www.tricolorul.ro, care a facut o analiza atanta a situatiei Romaniei, nu stam prea bine:
Regimul Băsescu-Boc a dus datoria externă a ţării la 140 de miliarde de euro! De mai bine de două decenii, Romānia se confruntă cu o criză atotcuprinzătoare: economică, socială, politică, culturală şi morală. Populaţia a fost supusă unor privaţiuni inumane, la sărăcie şi alienare. Corupţia şi injustiţia au căpătat dimensiuni monstruoase. Īn plan economic, perioada 1990-2010 se caracterizează printr-o agresiune sistematică asupra structurilor de producţie, fenomen care a condus la distrugerea economiei naţionale, la irosirea resurselor materiale şi umane, inclusiv a celor de natură financiar-valutară, la īndatorarea fără precedent şi fără urmări pozitive pentru viaţa economică şi socială a ţării, la prăbuşirea, cu efecte dramatice, a nivelului de trai al populaţiei. Fără excepţie, rezultatele guvernărilor de după decembrie 1989 au fost catastrofale, acestea acţionīnd ca adevărate cataclisme asupra mediului economic şi social autohton. Economia naţională s-a aflat, īn perioada 1990-2010, īntr-o continuă dezagregare, fiind marcată de scăderea potenţialului productiv şi lipsa de bunuri şi servicii, toate laolaltă reprezentīnd echivalentul Produsului Intern Brut pe aproape 4 ani, adică circa 450 miliarde de dolari. De remarcat că, īn anul 1989, Produsul Intern Brut al Romāniei a fost de 482,8 miliarde RON, ceea ce reprezintă, īn expresie valutară actualizată, 101,1 miliarde de euro. Cum īn anul 2009, PIB-ul Romāniei a fost de 118 milioane de euro, iar īn 2010 acesta va scădea cu 8-9%, atingīnd nivelul de 108 miliarde de euro, se poate aprecia că PIB-ul anului 2010 este comparabil cu cel al anului 1989 (101,1 miliarde de euro). Pe līngă această pierdere colosală de avuţie naţională īn două decenii de haos, mai nou, īncepīnd cu anul 2005, au ieşit din ţară valori importante din PIB-ul realizat, prin grupuri oculte sau companii multinaţionale, care au pus stăpīnire pe avuţia naţioală a Romāniei. Anual, cca. 43% din PIB-ul Romāniei pleacă din ţară, numai 57% din acesta rămīnīnd acasă. Această extracţie anuală din avuţia Romāniei restrīnge drastic resursele naţionale, economice şi financiare, ceea ce se reflecă īn scăderea dramatică a nivelului de trai a populaţiei. Īn perioada celor aproape 21 de ani de guvernare haotică şi antinaţională, cea mai mare instabilitate politică a īnceput o dată cu alegerea lui Traian Băsescu īn funcţia de preşedinte al Romāniei. Īn anii 2005-2010, preşedintele a năşit şi validat, īn afara prerogativelor constituţionale, 7 guverne, din care cele care l-au avut īn frunte pe Emil Boc vor rămīne īn Istoria Romāniei drept cele mai incapabile, ineficiente şi păgubitoare. O analiză a activităţii Cabinetului Boc, chiar şi succintă, din 2008 pīnă īn prezent, nu poate īncepe decīt cu raportarea la documentul de bază al acestei guvernări - programul īn temeiul căruia Parlamentul i-a acordat votul de investitură. Principalele promisiuni cuprinse īn programul de guvernare s-au dovedit vorbe goale, simple speculaţii populiste. Să ne amintim: menţinerea cotei unice de 16%, dar cu anumite compensaţii pentru cei cu venituri reduse; TVA redus la 5% pentru alimentele de bază, dar de 25% pentru produsele de lux; reducerea numărului de taxe şi impozite; alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie; creşterea graduală a resurselor pentru Sănătate, īn cicluri bugetare multianuale, astfel īncīt, pīnă īn anul 2012, să se ajungă la 6% din PIB; construirea a cel puţin 1200 de km de autostradă pīnă īn anul 2012 şi īnceperea lucrărilor la alte două porţiuni; recuperarea Tezaurului Romāniei din Rusia. Singurul rezultat anunţat de Guvern, īn sistemul electronic, este un raport pe anul 2009 privind controalele legate de combaterea fenomenului muncii la negru īn ţara noastră. Īn rest, nici o vorbă. Īn anul 2008, aflat īn faţa parlamentarilor, noul prim-ministru Emil Boc a prezentat, cu mult tupeu şi vorbe neacoperite, "obiectivele fundamentale asumate de Guvern". Aproape nici unul dintre acestea nu are corespondent īn realitatea anului 2010. Iată cīteva dintre ele: asigurarea unui climat economic de stabilitate īn contextul crizei globale (schimbările fiscale legislative pe "picior" destabilizează, īnsă, climatul economic); protejarea locurilor de muncă şi crearea altora noi, inclusiv īn mediul rural (cel puţin 200.000 de salariaţi au fost disponibilizaţi, din care 100.000 ca urmare a acordului cu FMI); protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărarea a populaţiei (un Raport al Institutului Naţional de Statistică, publicat recent, arată că luna iunie 2010 a fost 11-a din ultimele 24 şi a 7-a din ultimele 12 īn care puterea de cumpărare a romānilor este īn scădere); asigurarea unui sistem fiscal echitabil, prin menţinerea cotei unice de impozitare existentă, de 16%, şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum şi reducerea de taxe şi impozite (TVA-ul a fost mărit la 24%, numărul de taxe şi impozite a fost, de asemenea, mărit, toate veniturile au fost supuse impozitării); elaborarea Bugetului de Stat īn sistem multianual (nu s-a realizat); asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii pensiilor de stat, atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie pentru punctul de pensie (īn goană după bani, Guvernul a īncercat, īn schimb, reducerea pensiilor cu 15% şi a luat īn calcul impozitarea acelora sub 1000 de lei); asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil, īn scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil (numărul firmelor care au depus cereri de suspendare, dizolvare sau radiere voluntară a activităţii īn anul 2009 a fost de 195.743, iar īn primele 6 luni ale anului curent, de 193.041, ceea ce indică faptul că, īn 2 ani, Guvernul Boc trage obloanele la peste 420.000 de firme). realizarea unui ritm īnalt de absorbţie a fondurilor europene - 30 de miliarde de euro - şi asigurarea resurselor financiare pentru continuarea proiectelor realizate cu acestea (īn timp ce Romānia a virat la bugetul Comisiei Europene peste 5 miliarde de euro, suma primită din cele 30 de miliarde de euro accesibile este de sub 1 miliard); program masiv de construire de locuinţe sociale şi pentru tineri (dacă, iniţial, guvernul a promis că va realiza 7.000 locuinţe ANL, acum le-a scăzut numărul la 1.400); dezvoltarea rapidă a infrastructurii rutiere şi feroviare (din cei 1.200 de km de autostradă promisi de guvern īn anul 2008, s-au realizat doar 40 km, īn anul 2009). Sub conducerea incompetentă a tandemul Băsescu-Boc, Romānia a devenit o ţară īn care datoria statului creşte īn ritm ameţitor, de la lună la lună. Dacă īn decembrie 2008, Guvernul Boc a moştenit o datorie internă de 11,85 miliarde de lei (cca. 4 miliarde de euro), plus o datorie externă de 49,9 miliarde de euro (sumă ce reprezintă datoria pe termen mediu şi lung, care, dacă se adaugă şi datoria pe termen scurt, creşte cu īncă 6 miliarde de euro), acum situaţia s-a īntăutăţit dramatic. Datoria externă a explodat, īn principal, din cauza incompetenţei Guvernului Boc de a lua vreo măsură care să oprească prăbuşirea economiei. Acum, Statul Romān trăieşte din īmprumuturi, cu dobīnzi din ce īn ce mai mari. Aşa se explică nivelul datoriei externe pe termen mediu şi lung, care a ajuns la 90 miliarde de euro (dacă se adaugă şi datoria pe termen scurt, de 50 miliarde de euro, atunci valoarea totală este de 140 miliarde de euro) şi cel al datoriei interne, de 50 miliarde de lei (cca. 12 miliarde de euro). Statul romān este īntr-un mare pericol de a intra īn incapacitate de plată, adică īn faliment. Iată de ce acutuala Putere trebuie să plece imediat, iar poporul, constrīns la sărăcie, să aleagă urgent un alt Parlament, format din oameni competenţi, oneşti şi devotaţi Interesului Naţional. CAROL DINA
|
Post 414 Inserido por | Comentįrio: | |||||
De: ardeal Email: Contacto |
GAFA DE PROPORTII A LUI IOAN OLTEAN -PDL. INCEP SA SE DE-A SIGURI DE GOL.
Īn īncercarea sa de a lua apărarea premierului Emil Boc şi cabinetului său, Ioan Oltean a spus ceea ce mulţi s-au ferit să spună: "Trebuie să recunoaştem că dacă nu am fi dat afară broscoiul (n.r. adică PSD) din guvern nu am fi cāştigat alegerile. Credeţi că dacă rămānea Nica la Interne am fi cāştigat alegerile? Nu... cu Nica la Interne nu cāştigam prezidenţialele!". Deci...ce s-a intamplat in 6 Decembrie, in Romania?
|
Post 415 Inserido por | Comentįrio: | |||||
De: ardeal Email: Contacto |
OARE E ADEVARAT?
CITITI PE WWW.AGENTIA.ORG: Cu ocazia asta, facand mici investigatii - nu trebuie sa fii un specialist pentru a afla asta - am aflat ca efectivele militare din 2010 sunt insuficiente in caz de conflict armat, raportat la anii cand armata era obligatorie. Astfel, numai 34% din efective sunt prezente acum sub arme fata de aniicand se asigurau peste 100.000 de militari per contingent. Ceea ce facea ca in cazul unui conflict armat, la cei 100.000 de militari aflati sub arme sa se adauge progresiv inca patru contingente aflate in rezerva, ceea ce ar fi condus la o mobilizare imediata de aproximativ 500.000 de militari, urmand ca restul pana la un milion sa se faca in maximum 30 de zile de la declansarea conflictului, conform legislatiei de pe vremea lui Ceausescu. Mobilizarea generala mai aducea, la randul ei, inca 3-4 miliane de apt combatanti. Tot cei de la E.N. au intrat si in posesia unui document, care certifica faptul ca Oprea si actualul guvern se pregatesc - pe ascuns - de razboi si urmaresc o mobilizare masiva a rezervistilor. Un astfel de document, precum cel alaturat - in fap, o circulara - a fost transmis in toate judetele. Interesant e faptul ca dupa ce documentul prezentat a fost considerat imediat a fi un fals de catre cei din Ministerul Apararii, la inceputul lunii septembrie au inceput convocarile rezervistilor pentru asa zise verificari "de rutina". In perioada 1-3 septembrie, in judeţul Iaşi, va avea loc un exerciţiu de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei pentru apărare. Activitatea se desfăşoara in baza Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare şi a hotarării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pe timpul exerciţiului, rezerviştii aflaţi in planurile de mobilizare vor fi chemaţi la unităţile militare din judeţ, timp de cateva ore, pentru actualizarea datelor de evidenţă militară. Din informatiile obtinute rezulta ca este vorba despre persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani! Ordine de prezentare la oficiile de recrutare au mai primit si rezervisti din Neamt, Constanta, Ilfov, Bucuresti, Dolj, Tulcea, Vrancea. Asa ca specificatia "in caz de mobilizare si razboi" din documentul prezentat mai sus devine una foarte grava, mai ales ca Romania se pregateste pe sest de intrareain razboi. Nu trebuie uitata ca recent, in cadrul unei declaratii, Traian Basescu a anuntat ca in cazul unui conflict cu Iranul, Romania va lua partea Israelului, fapt pentru care Simon Peres i-a multumit presedintelui nostru. Daca luam in calcul si declaratia lui Ahmadinejad, care a sous ca are date de la serviciile secrete ca razboiul va incepe in mai putin de doua luni, atunci ne putem astepta ca in Romania, ordinele de mobilizare "sa curga" si nu numai in judetele mentionate de noi, ci in toata tara.
|
<< Primeiro | < Atrįs | 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 | Seguinte > | Śltimo >>