OPINIA VIZITATORULUI

sursa ZIARUL FINACIAR:

va rog cititi cu atentie si sa vedeti ca Asociatia Romania Muncitoare si Uniunea Comunistilor Romani au dreptate in ce priveste AGRICULTURA tarii noastre. O spune un ministru:

Cooperativele Agricole de Producţie (CAP) din regimul comunist au fost o formă eficientă de exploatare a terenurilor, iar asocierea agricultorilor rămâne o soluţie pentru creşterea profitabilităţii, a declarat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la seminarul Mediafax Talks about Agriculture.

Nu trebuie să ne fie teamă de asociere sau de noţiunea de cooperativă. Chiar dacă au fost poate pe o bază greşită, CAP-urile erau totuşi o formă de exploatare a terenurilor eficientă. Sunt lucruri importante de care nu ar trebui să ne ferim să vorbim; poate bazele au fost greşite, dar principiile sunt aceleaşi şi ar trebui să ne întoarcem către acest proces de asociere", a spus Fuia.

HIDROELECTRICA IN PERICOL!

CE AU CONSTRUIT BUNICII SI PARINTII NOSTRII SE V-A DA PE NIMIC UNOR INVESTITORI CE NU AU CONTRIBUIT CU NIMIC LA CREAREA LOR!

CURENTUL FACUT IN ROMANIA V-A FI MAI SCUMP DECAT CEL DIN IMPORT SI ASTA VOM VEDEA IN TIMP!

sursa caon.ro

REȘIȚA – Un grup de 50 de angajaţi ai Hidroelectrica din Caransebeş au manifestat ieri în Centrul Civic al Reşiţei împotriva listării pachetului majoritar al societăţii la bursă, acțiune care ar putea avea repercusiuni în ceea ce priveşte sistemul energetic şi resursele umane.

O delegaţie de 50 de oameni, condusă de preşedintele Sindicatului Liber Sincron Caransebeş, Nicolae Aurariu, au solicitat şi primit aprobare pentru protestul desfăşurat între orele 11.00 şi 13.00, în faţa Sălii Polivalente din Reşiţa.

„Motivul pentru care protestăm este intenţia Guvernului de a privatiza Hidroelectrica. Potrivit HG 38/2012 se aprobă strategia de privatizare şi listarea la bursă a 10% din acţiuni. Din surse ale ministerului şi din sectorul energetic am aflat că, potrivit înţelegerii cu FMI, în scurt timp va fi listat pachetul majoritar al Hidroelectrica. Acum, aproximativ 20% din acţiuni sunt deţinute de Fondul Proprietatea, din care 10% vor fi listate la bursă în curând iar apoi va fi cedat pachetul majoritar, iar statul va pierde controlul şi asupra Hidroelectricii. Până la angajaţi, repercusiunile sunt asupra ţării, nimeni nu se gândeşte că vindem toate resursele, este afectată siguranţa sistemului hideroenergetic. Pe privatul care vine îl interesează să scoată profit, nu să dea de lucru la oameni sau să amenajeze cursuri de râuri. În plus nu există siguranţa locului de muncă pentru salariaţi, aşa cum s-a observat la alte companii privatizate similar. Dorim mijlocirea unui dialog“, a precizat Aurariu.

O delegaţie a protestatarilor s-a deplasat la prefectul de Caraş-Severin pentru a înmâna o petiţie care să ajungă pe masa Guvernului. În data de 4 aprilie, un protest de amploare va fi organizat în faţa Ministerului Economiei. Hidroelectrica din Caransebeş are 190 de angajaţi, iar la nivel naţional, compania are peste 5.000 de salariaţi. Acţiuni în instanţă au fost deja făcute, cu o plângere prealabilă împotriva hotărârii de Guvern amintite.

sursa jurnalul.ro

Viitorul candidat al USL la alegerile locale din Caraş-Severin a trecut, scârbit de partidul căruia i-a fost fidel întreaga sa carieră politică, în barca opoziţiei. Cu active şi pasive. Astăzi, ne ocupăm de pasivele lui Funzăverde, pe care le-am contabilizat cu fidelitate, în Jurnalul Naţional, în decursul anilor. Iată ce s-a întâmplat pe finalul stagiului său pedelist.

Sâmbăta trecută, Sorin Frunzăverde a adunat conducerea PDL Caraş-Severin, dar şi foarte mulţi primari portocalii din judeţ, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie din Reşiţa. A fost o şedinţă cu scântei, ameninţări şi discuţii dure. “Ne-a umilit pe toţi. Ne-a făcut în fel şi chip, aşa cum face de fiecare dată. Şi, ca de obicei, era băut. Că despre asta i s-a dus vorba şi ştie toată lumea”, a declarat o sursă din PDL Caraş, prezentă la întâlnire. Problemele cu excesul de alcool ale lui Sorin Frunzăverde sunt de notorietate. De altfel, el merge regulat pentru controale medicale şi tratament la o clinică din Germania. În toamna trecută el a fost surprins pe un aeroport din Germania de reporterii Jurnalului Naţional chiar când se întorcea după o astfel de vizită medicală.

Revenind la şedinţa de sâmbătă, Sorin Frunzăverde a avut un acces de furie după ce a văzut rezultatele sondajului intern, comandat de PDL, la nivel de judeţ. Spre deosebire de popularitatea de 50-60 de procente de până acum, sondajul indică că doar 12% dintre reşiţeni l-ar vota pe Sorin Frunzăverde pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean, iar la nivel de judeţ, procentul pe care l-ar obţine ar fi de 32%-33%, mult sub cel cu care este cotat Marcel Vela, de la PNL, în acel moment contracandidatul său pentru această funcţie.

O altă problemă serioasă pentru seniorul pedelist este scandalul legat de privatizarea Moldomin. După arestarea judecătorul de origine cărăşeană Cătălin Şerban, vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, pentru o şpagă de 50.000 de euro, dată în Serbia pe filiera unor afacerişti ruşi, a ieşit la iveală că unele personaje implicate în afacere au legătură cu Sorin Frunzăverde. Unul dintre aceştia este Marian Mihăilă, fost ofiţer de Securitate şi SIE, prorector al Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa, este coleg de lojă masonică şi om de încredere al liderului PDL Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, supranumit “Ayatollahul”. Fostul ofiţer avea sarcina ca planul de preluare a Moldomin de firma elveţiană să devină realitate. Ceea ce se traduce prin ajungerea societăţii sub un control discret al intereselor ruse, via cetăţenii sârbi, mascate în investiţii elveţiene. Acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul unei alte societăţi importante din Caraş-Severin, fostul UCMR, a ajuns sub controlul unei alte firme elveţiene, INET AG, controlată de oameni de afaceri ruşi. Conform aceloraşi surse din PDL Caraş-Severin, fostul ofiţer Mihăilă a început să facă presiuni asupra lui Frunzăverde, afirmând că, dacă va fi cercetat sau audiat în cazul Moldomin, el va face publice şi alte matrapazlâcuri mai vechi, în care apar numele lui Frunzăverde şi ale altor afacerişti şi politicieni locali, poliţişti şi magistraţi din Caraş-Severin, Timiş şi Bucureşti.

Un alt scandal legat de numele lui Frunzăverde, care are legături la Timişoara şi Arad, este falsificarea semnăturii primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, şi a unor recomandări în fals. Societăţile “regelui asfaltului din Banat”, Georgică Cornu, au contracte cu CJ Caraş-Severin, semnate şi girate de Frunzăverde. Pentru o licitaţie din judeţul Caraş-Severin s-a descoperit acelaşi tip de falsificare a semnăturii primarului din Timişoara, tot pentru ca societatea Confort să primească diverse contracte de întreţinere. Mai mult, asociatul lui Cornu în grupul de firme Confort-Izometal-Magelan, Lucian Caraiman, a fost condamnat în dosarul “Electrica II” la cinci ani de închisoare.

Pe cine mai ia “Ayatollahul” cu el în opoziţie?
Cunoscut drept "Ayatollahul", Frunzăverde conduce cu mână de fier şi uneori cu nuiaua judeţul. Frunzăverde face jocuri la radio, face jocuri la mediu, face jocuri în poliţie, dar şi cu interlopi, face jocuri cu mogulii energiei, face jocuri cu personaje arestate pentru evaziune fiscală şi ia şi bani de la ei pentru consultanţă, face jocuri cu vânturi pe Clisură, face jocuri cu avioane sită. Şi mai mult, face jocuri pe la nunţi multe şi dese unde-şi ia fini şi-şi crează o încrengătură de famiglie precum văduva neagră.

Pe finul Valentin Rusu ajuns deputat PDL după ce s-a scremut prin viaţă în Oţelu Roşu încheind asigurări de sănătate l-a pus şef la firma de drumuri a Consiliului Judeţean Caraş-Severin. În scurt timp, Rusu a pus-o la pământ şi s-a apucat de deputăţie. Tribunalul Caraş-Seve¬rin a decis la începutul lui mai 2010 deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva Drumuri şi Poduri. Printre cele trei firme care au cerut insolvenţa se numără şi Camand Impex SRL Reşiţa, deţinută chiar de un amic foarte bun, culmea, al lui Frunzăverde.

Vânturile cărăşene au ajuns şi ele pe mâna lui Frunzăverde. Unul dintre oamenii de nădejde al acestuia este Omer Radovancovici, "Prinţul Clisurii", primarul comunei Pojejena. "Prinţul" a fost condamnat pentru implicarea sa în contrabanda şi traficul cu ţigări, dar cu toate astea Frunzăverde l-a**ţinut în campania electorală. Aplecarea preşedintelui CJ Sorin Frunzăverde către energia vânturilor nu este deloc întâmplătoare. Sorana Monica, fata dumnealui, sălăşuieşte în Primăverii, în Bucureşti, şi este asociată la două firme de profil: Aqua Energie Regenerabilă SRL şi Centrala Aeroelectrică Semenic SRL. Unul dintre asociaţii Aqua Energie şi Centrala Aeroelectrică este Constantin Viorel Câmpian, profesor universitar şi secretar ştiinţific al Senatului Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, unde rector este Doina Frunzăverde, nevasta preşedintelui CJ. Energia eoliană este o energie alternativă. În special în judeţul Caraş-Severin unde, dacă vrei să faci afaceri cu vânt, nu ai nici o alternativă, pentru că ţi se face imediat vânt tot de personaje puse pe căpătuială. Bunăoară, s-a descoperit că pe malul românesc al Dunării vântul bate cu atâta forţă, încât e păcat să sufle aiurea. Aşa că mai multe comune din zonă atent îndrumate de Consiliul Judeţean - CJ au pus la sfârşitul lunii septembrie 2009 bazele unei firme: Eoliana Caraş. CJ, condus de Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării, al Mediului şi al Turismului, deţine 60%, restul aparţinând în mod egal unui număr de cinci primării, printre care şi Naidăş. Eoliana Caraş avea la rându-i 20% din Caraş Wind Park SRL, în care partenerul CJ este o firmă ale cărei rădăcini trec prin Luxemburg şi ajung la o cutie poştală din Panama. În octombrie 2009, Consiliul Local Naidăş a decis printr-o hotărâre ca terenurile comunei care sunt ţinta evaluării potenţialului eolian să fie puse pe tavă firmei Caraş Wind Park pentru o perioadă de doi ani, dar ceva i-a făcut pe edilii din Naidăş să anuleze această hotărâre după numai o lună. Printr-o nouă hotărâre, la 22 decembrie 2009, a fost aprobată asocierea în participaţiune cu o firmă din Timişoara: SC Creative Solutions Projects SRL, decizându-se totodată şi concesionarea pe o perioadă de 25 de ani a unor terenuri din domeniul public/privat al comunei către firma timişoreană. Absolut întâmplător primarul din Naidăş este membru PDL; Nicodim Bulzesc a fost europarlamentar PDL; primarul din Pojejena, Omer Radovancovici, PDL-ist şi condamnat la cinci ani pentru contrabandă cu ţigări; iar preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, este vicepreşedinte PDL la nivel naţional.

Creţu şi Banană doi flăcăi cărăşeni care şi-au schimbat numele de atâtea ori încât a trebuit să-şi modifice şi ziua naşterii ca să nu aibă crize de identitate. Creţu, pe numele lui Nechita Constantin Adrian, şi Banană alias Călimănescu Dan Sebastian Dorel, cunoscuţi interlopi din Reşiţa de fiecare dată când intră-n bucluc strigă numele lui Sorin Frunzăverde şi lasă să se înţeleagă că mai marele judeţului este îngerul lor păzitor, spre disperarea poliţiştilor. Poliţişti care oricum nu au decât să tacă mâlc, pentru că dacă se duc la mai-marii lor din Inspectoratul Judeţean riscă să-şi piardă slujba în loc să fie ajutaţi.

Adrian Chebuţiu s-a re¬mar¬cat prin faptul că a împărţit UCM Reşiţa în mai multe firmu¬leţe şi a vândut masiv din activele acestor firme. Chebuţiu a înfiinţat în 2004 la Timişoara firma AC Management prin care s-a asociat cu firmele desprinse din UCMR. AC Management a fost apoi preluată de Forces Motrices France din Franţa, reprezentată de Dana Chebuţiu, fosta soţie a lui Adrian Che¬bu¬ţiu. Pe statele de plată ale AC management cu suma de 60.000 de ron s-a aflat şi Sorin Frunzăverde. În 2011 Chebuţiu a fost arestat de DNA pentru evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală şi fals intelectual întro afacere de 60 de milioane de euro.

Adjunctul Inspectoratului de Poliţie Caraş-Severin, comisarul-şef Petru Şandru, a fost pus în funcţie la insistenţele lui Frunzăverde. Iar poliţia nu este singura instituţie judeţeană controlată de Frunzăverde. Că mai există unii poliţişti în România cărora le place să bată se ştie. Ciudat e că, împotriva aşteptărilor, bătăuşii poliţiei sunt tineri. Frustraţi care încearcă să-şi "arate" măiestria. Inspectorul Bogdan Şandru e şef la mascaţi. Tatăl lui, adjunct-şef la IPJ Caraş -Severin, iar naş îi este Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării. Şandru a "corectat" doi tineri de i-a căpiat. Bogdan Şandru era în 2005 subinspector în cadrul IPJ Caraş-Severin responsabil de Poliţia rurală. Aptitudinile în dovedirea infractorilor din câteva comune cărăşene l-au propulsat în fruntea mascaţilor. E de prisos să mai spunem că a avansat ca Făt-Frumos, într-un an cât alţii-n trei. Avanasarea i-a mirat până şi pe sindicaliştii de la Pro Lex. Pro Lex este cel mai puternic şi cunoscut sindicat al poliţiştilor şi poliţiştilor de frontieră din România: "Fiul lui Petru Şandru, adjunctul inspectorului-şef, a fost numit şeful D.P.I.R. Caraş-Severin, la scurt timp după ce a ieşit de sub tutelă, deşi nu avea vechimea şi experienţa necesară ocupării acestei funcţii. Oare a contat şi faptul că este finul cunoscutului om politic Sorin Frunzăverde? O fi incompatibilitate între calitatea de rudă de gradul I şi cea de subordonat al tatălui său?". Chestia frumoasă este că şi Şandru cel bătrân se poate "lăuda" cu o carieră bună în poliţie. Militar de profesie, adjunctul poliţiei judeţului Caraş-Severin a intrat în poliţie în 1995, an în care a început şi facultatea de drept din Reşiţa. Timp de zece ani a lucrat la cabinetul diferiţilor şefi ai poliţiei judeţene, iar în 2005 a devenit şef, fiind responsabil de ordinea publică şi circulaţie. Spre ciuda altor poliţişti, care trag din greu şi care ştiu cât de greu este să ajungi într-o asemenea funcţie fără să fii înrudit cu oameni politici de vază. Acum vrea să-şi lase fiul într-o poziţie pe viaţă la Arme şi Muniţii, că deh s-a săturat omul de bătut cu pulanul, să treacă la arme.

Drumul Caransebeş-Telescaun a fost reparat. De fapt, a fost furat. Patru milioane de euro au încăput în buzunarul clientelei boşilor de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Coşmarul cu nume de cod 608A, cum este cunoscut oficial, ar fi fost chipurile reabilitat. Adică, în octombrie 2009, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a acordat lucrarea unei câştigătoare tradiţionale de licitaţii, faimoasa firmă Tehnocer din Nădrag care şi-a înfrânt cei zece rivali. Şi a pus astfel mâna pe aproape 4.000.000 de euro. Tehnocer este firma lui Dănuţ Măran, care rade tot ce prinde ca lucrări publice în judeţele Timiş şi Caraş, ca urmare a relaţiei cu totul speciale pe care o are cu cei doi baroni zonali şi fraţi întru partid, Ostaficiuc şi Frunzăverde. Administratorul firmei este Gheorghe Stoian, a cărui fiică e năşită de Frunzăverde.

Doru Dinu Glăvan, evergreen-ul radioului bănăţean, nu pridideşte să ridice osanale zilnic la radioul public lui Frunzăverde şi să-şi menţină clanul din Radio Reşiţa pe spatele idolului său politic, Frunzăverde. Lupta pentru Radio Reşiţa este în toi, pentru că Glăvan urmează să se pensioneze, în locul său urmând a fi numit director interimar Mihai Anghel, redactor-şef la Radio Timişoara. La auzul acestei veşti, Frunzăverde l-a sunat pe Anghel şi l-a ameninţat că dacă nu refuză funcţia de la Reşiţa, va avea personal grijă "să zboare şi de la Radio Timişoara”

CJ Caraş-Severin, cu voie de la Ayatollah, a construit într-o rezervaţie naturală protejată, sit Natura 2000, o cabană de Salvamont pe Semenic. Cabana e atât de mică, încât în ea ar încăpea toţi salvamontiştii din România la un congres şi ar mai rămâne loc şi pentru colegii lor salvamarii. Măgăria marca CJ din platoul Semenic nu e unică. Sub oblăduirea lui Frunzăverde, zona a fost parcelată, deşi face parte din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, pentru a face loc unui sat de vacanţă. Personaje cu greutate din judeţele Caraş-Severin, Arad, Timiş au concesionat terenuri acolo.

sursa www.infocs.ro

La 1 aprilie- şi nu este păcăleală- se împlinește un an de când în Caraş Severin au fost închise trei spitale. Astfel, mii de bolnavi sunt obligaţi să facă sute de km pentru a ajunge la un spital pentru internare sau examene de specialitate.

Cele trei instituții spitalicești din Caraș Severin, Bocşa, Anina şi Boyovici, și-au închis porțile ca urmare a deciziei Ministerului Sănătății care nu a ținut cont de condițiile deosebite din Caraș SEverin- județ de munte cu populație îmbătrânită și localități foarte îndepărtate una de alta.
Cum s-au descurcat și cum se descurcă oamenii din aceste localități fără ajutorul medicilor? Lacrimile lor spun tot. ŞI aici ne referim strict la spitalele din Anina şi Bozovici. Cei mai afectați de aceste decizii aberante sunt bătrânii care sunt obligați să parcurgă distanțe lungi până la Reșița în cazul unei urgențe, iar după administrarea tratamentului, aceștia se văd nevoiți să găsească o metodă de a face drum întors pe cheltuiala lor fiindcă maşina salvării îi aduce doar până la Caraşova de unde sunt daţi jos din maşini pe targă şi mutaţi în altă salvare care a venit în întâmpinare de la Reşiţa. Fiindcă nu au avut bani sau cu cine, oamenii au dormit prin holul spitalului sau prin gară până a doua zi când au reuşit să prindă un autobuz din cele două care circulă spre Bozovici şi Valea Almăjului.
Însă acesta nu este singurul necaz şi cel mai mare: din cauza drumului lung și plin de serpentine, o maşină a salvării face o oră şi jumătate de la Bozovici la Anina prin Cheile Minişului şi mai apoi pe curbele de pe Munţii Aninei spre Reşiţa. În aceste situaţii, bolnavul scapă dacă are noroc fiindcă personalul de pe ambulanţă, adică şoferul şi un asistent, fac şi ei ce pot. Ultima victimă a fost o femeie gravidă din Bozovici care a murit în maşina salvării în apropiere de Anina în urmă cu vreo două luni.
Atât locuitori din Anina cât şi cei din Valea Almăjului, dar mai ales autorităţile locale, se simt neputincioase în fața situației create și speră ca sistemul sanitar din România șă-și mai revină, deoarece doar în Valea Almăjului vorbim de peste 17 000 de suflete lăsate fără asistență medicinală.
În Anina, liderii locali au reușit să împartă în două vechea clădire spitalicească, și au înființat în locul ei un cămin de bătrâni care poate găzdui 50 de persoane. În cealaltă jumătate va fi amenajat un centru de primire şi prim ajutor non-stop cu ambulanță și asistent medical.
În Bozovici, spitalul a fost renovat şi modernizat cu puțin timp înainte de închidere. Acesta arată ca nou, are trei secţii de specialitate, sală de operaţii, multă aparatură nouă achiziţionată în februarie 2011, avea medici, avea pacienţi, dar în el nu a mai călcat nici un bolnav de un an de când a fost închis.
Aparatura nouă şi mobilierul nou zac în continuare în spital în speranța că la un moment dat, vor putea fi puse din nou în uz pentru a salva viețile oamenilor din Valea Almăjului care au construit spitalul prin muncă voluntară prin anul 1960. Este cunoscut faptul că aproape două luni după ce a fost închis, Spitalul din Bozovici a mai funcţionat iar personalul a venit la lucru fără salariu.
Hrana şi alimentele erau aduse de oameni de acasă sau strânse cu căruţa de la locuitorii din zonă şi aduse la spital. Medicamentele şi le cumpăra fiecare bolnav singur pe reţeta prescrisă de medici.

ACEASTA ESTE ROMANIA REALA!
UNDE AM FOST SI CE-AM AJUNS!

ce se intamla cu Universitatea de Medicina de la Tg Mures?
unde avem in lume Universitate bilingva?
Doamne cat mai suporti?